Connect with us

Religie si spiritualitate

Religia la care au trecut miliardarii lumii, inclusiv Ion Ţiriac, cel mai bogat român

Published

on

Este unul dintre cultele religioase care atrage în ultima vreme cei mai mulţi adepţi, iar această biserică are o avere estimată la peste 30 miliarde de dolari.

Potrivit publicaţiei „Capital”, numărul de membri ai religiei mormone a crescut de peste două ori din 1980 încoace. În prezent, sunt peste 14 milioane de mormoni în întreaga lume, din care mai mult de jumătate locuiesc în afara Statelor Unite. Fiecare tânăr mormon trebuie să facă doi ani de misionariat în ţări străine şi mulţi dintre ei îi descriu ca fiind cei mai buni din viaţa lor. În prezent, sunt peste 50.000 misionari mormoni care îşi servesc biserica în ţări din întreaga lume.

Avere estimată la peste 30 miliarde de dolari

Principala sursă a bunăstării bisericii mormone este zeciuiala: mormonii trebuie să doneze a zecea parte din venitul lor anual către biserică, pentru a-şi câştiga dreptul să se roage în templu. Din această sursă, biserica adună, în fiecare an, peste 5 miliarde de dolari.

De asemenea, biserica face profituri substanţiale din investiţii imobiliare şi din investiţii în afaceri. Spiritul antreprenorial al bisericii a format oameni de afaceri puternici, printre care candidaţii la preşedinţia SUA Mitt Romney şi Jon Huntsman Jr. Alţi directori executivi celebri adepţi ai religiei mormone sunt David Neeleman, fondatorul Jet Blue, Eric Varvel, directorul executiv al Credit Suisse, şi Gary Crittenden, fostul director financiar al Citigroup.

De altfel, cel mai bogat român, conform Top 300 Capital, Ion Ţiriac este mormon. Potrivit clasamentului, Ţiriac deţine o avere estimată la 1,7-1,8 miliarde de euro. Ţiriac a recunoscut public că este mormon, într-un interviu acordat, în 2008, jurnalistului Marius Tucă. Mormonii deţin un număr mare în cadrul conducerii unor companii mari, inclusiv Marriott, American Express, Dell, Lufthansa, Fisher-Price şi Deloitte. Iar optimismul, sinceritatea şi valorile familiale pe care le promovează fac din ei buni politicieni.

Recrutaţi de serviciile secrete

CIA şi FBI desfăşoară programe de recrutare din rândul mormonilor. Aparenta incoruptibilitate a moralei mormone le conferă calitatea unor candidaţi ideali pentru posturile cu putere de decizie în aplicarea legii şi pentru agenţiile de informaţii. Mormonii sunt foarte bine reprezentaţi în CIA. Potrivit unui recrutor, misionarii mormoni reîntorşi acasă sunt căutaţi pentru cunoştinţele de limbi străine, faptul că nu consumă droguri şi alcool şi pentru respectul faţă de autorităţi.

Sursa: capital.ro

loading...
Citește mai departe>>
Advertisement
Loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

INFO ȘTIRI

Studiul care arată de ce România bate pasul pe loc. Cum ne trage ortodoxia în jos și cum ne modelează gândirea

Published

on

By

Un studiu al Băncii Mondiale, realizat de doi economişti bulgari de frunte, arată diferenţe majore între ortodocşi, pe de o parte, şi catolici şi protestanţi pe de altă parte, în privinţa atitudinii faţă de autoritatea statului şi faţă de adoptarea de noi idei. Studiul, care agregă serii de date din cercetări anterioare, arată că ortodocşii sunt mai refractari la idei noi şi preferă joburile mai sigure, ceea ce influenţează dezvoltarea economică a statelor în care sunt majoritari. Studiul mai arată că ortodocşii se declară mai puţin fericiţi decât catolicii şi protestanţii.

Cine sunt autorii studiului “Communism as the Unhappy Coming”

– Simeon Djankov. Fost vicepremier în Guvernul bulgar condus de Boiko Borisov în perioada 2009-2013, lucrează acum la London School of Economics and Political Science şi la Peter G. Peterson Institute for International Economics (USA). Este considerat unul dintre cei mai respectaţi economişti bulgari.
– Elena Nikolova. Este asociată la Central European Labor Studies Institute (Slovacia), Leibniz Institute for East and Southeast European Studies (Germania) şi University College London.

Cele mai importante idei ale studiului:

– Date agregate din peste o sută de ţări arată că creştinii ortodocşi sunt mai puţin fericiţi decât catolicii şi protestanţii
– Ortodocşii preferă ideile vechi şi joburile sigure, comparativ cu ceilalţi creştini, şi au un grad mai scăzut de cooperare în societate
– ortodocşii sunt mai înclinaţi spre stânga ideologică şi susţin o implicare mai mare a guvernului în economie. Catolicii şi protestanţii sunt mai refractari la ideea că proprietatea guvernamentală e o idee bună

Recomandare:  Ne îndreptăm spre ateism. Anul în care religia va dispărea este mai aproape decât credem

– aceste tendinţe au persistat în statele est-europene în ciuda încercărilor regimurilor comuniste de a eradica sau îngreuna libertatea religioasă
– Statele europene unde ortodoxia este confesiunea dominantă sunt Belarus, Bulgaria, Georgia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Rusia, Serbia, Ucraina, Cipru şi Grecia
– diferenţele de atitudine între ortodocşi şi catolici-protestanţi îşi au rădăcina în diferenţele teologice majore dintre aceste ramuri ale creştinismului. Creştinismul occidental (care a dat naştere catolicismului şi protestantismului) pune accentul pe raţiune, individualism şi chestionarea autorităţii, în timp ce creştinismul răsăritean este asociat cu misticismul, afecţiunea şi spiritul comunitar, punând mai puţin accentul pe lege, raţiune şi chestionarea autorităţii.

sursa g4media.ro

loading...
Citește mai departe>>

Religie si spiritualitate

Ne îndreptăm spre ateism. Anul în care religia va dispărea este mai aproape decât credem

Published

on

By

Țările cu cel mai ridicat standard de viață se îndreaptă către ateism. Această schimbare atrage atenția asupra viitorului lumii, scrie huffingtonpost.com.

Din ce în ce mai mulți oameni religioși spun că nu mai văd legătura dintre credința în Dumnezeu și standardul de viață îmbunătățit. Ideea de bază este că, pe măsură ce oamenii devin mai bogați, iar standardul de viață crește, aceștia sunt mai puțin îngrijorați de lipsa unor necesități de bază sau de moarte, violență sau boală. Cu alte cuvinte, ele sunt sigure de bunăstarea lor și nu mai simt nevoia să apeleze la divinitate pentru a-și calma temerile și nesiguranța. Noțiunea că îmbunătățirea condițiilor de viață este asociată cu o scădere a credinței în Dumnezeu este susținută de dovezi.

Acest lucru nu împiedică unii cercetători să considere faptul că totuși fundamentalismul religios va continua. Însă astfel de grupuri zgomotoase devin minoritare la nivel global, iar în timp vor fi marginalizate pe măsură ce se instalează prospseritatea la nivel mondial.

Mai mult, un exemplu îl reprezintă fundamentaliștii religioși care încep să se integreze din punct de vedere economic. Femeile tinere încep să meargă la muncă și să își întemeieze familii, așa cum se întâmplă în prezent printre mormonii din Statele Unite. Îar în acest caz, religia pică în planul secund.

Abordarea cea mai evidentă pentru estimarea momentului în care lumea va trece la ateism majoritar se bazează pe creșterea economică. Acest lucru este logic, deoarece dezvoltarea economică este factorul cheie responsabil pentru laicizare (secularizare – n.red). În stabilirea acestei estimări, s-au folosit nouă țări în care ateismul este aproape omniprezent.

Țările vizate sunt Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Japonia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.

În aceste nouă țări, în 2004 (când a fost realizat ultimul sondaj), deja jumătate din populație era reprezentată de atei, iar produsul intern brut (PIB) era în medie de 26.245 de euro, comparativ cu 9.552 de euro pentru o țară medie din lume.

Cât va dura până când statele cu un PIB mediu le vor ajunge din urmă pe cele dezvoltate? Folosind rata medie de creștere globală a PIB-ului în ultimii 30 de ani, de 3,33% (bazată pe date ale Fondului Monetar Internațional), tranziția către ateism ar putea începe în 2035.

Credința în Dumnezeu nu este singura măsură relevantă a religiei, desigur. O persoană ar putea crede în Dumnezeu într-un mod destul de superficial, fără ca religia să-i influențeze viața de zi cu zi. O modalitate de a evalua profunzimea angajamentului religios este de a cere participanților la sondaj să spună dacă religia este importantă în viața lor de zi cu zi, cum a fost cazul acestui studiu.

Dacă mai puțin de 50% din populație a fost de acord că religia este importantă, atunci țara a trecut efectiv la o majoritate seculară (non-religioasă, laică). Printre țările cu cele mai multe persoane care au declarat că religia nu mai face parte din viața lor se numără Spania, Coreea de Sud, Canada, Elveția, Uruguay, Germania și Franța. La o rată de creștere de 3,33 la sută pe an, aceste țări ar fi ajunse din urmă de state cu PIB mediu în jurul anului 2041.

Recomandare:  Ne îndreptăm spre ateism. Anul în care religia va dispărea este mai aproape decât credem

Dacă bogăția națională dă naștere secularizării, populația globală va trece pragul către ateism, în care majoritatea consideră religia ca neimportantă, până în 2041.

Este pierderea credinței ceva care să îngrijoreze? Țările cu o populație „fără Dumnezeu” sunt evaluate de multe ori drept națiuni extrem de morale, cu un nivel neobișnuit de încredere socială, egalitate economică, infracționalitate scăzută și un nivel ridicat de implicare civică.

sursa digi24.ro

loading...
Citește mai departe>>

Recomandări Google

Facebook

Alte recomandări

Trebuie să vezi neapărat!

Ceva frumos

Talent, indemanare, pricepere si cunostinte din domeniul fizicii. Minunat!

Publicată de Info Life pe 1 Mai 2018

Cele mai citite