Connect with us

Agricultura si economie

Povestea de succes a româncei care a investit toți banii câștigați afară într-o afacere în care nimeni nu credea

Published

on

Asemenea multor români, la începutul anilor 2000, Frusinica Ionescu, născută şi crescută în satul ialomiţean Borduşelu, a luat drumul străinătăţii în speranţa unui trai mai bun. În bagajul pe care l-a cărat după ea prin autogări şi aeroporturi a aşezat alături de haine şi visul că într-o zi va avea propria sa afacere, la ea în ţară.

Cu această dorinţă a ajuns în Spania, unde şi-a petrecut 13 ani pe o plantaţie de roşii. A cules tomate cot la cot cu alţi lucrători, apoi, datorită determinării şi curajului, a reuşit să fie apreciată de superiori şi promovată în funcţii-cheie ale firmei care a angajat-o, scrie cancan.ro

Experienţa pe care a trăit-o pe plantaţiile de roşii ale spaniolilor s-a încheiat definitiv pentru Frusinica Ionescu acum trei ani, când a decis că este timpul să revină acasă şi să realizeze ceva în vatra satului în care s-a născut. Aşa a luat naştere afacerea cu plante medicinale pe care o coordonează astăzi.

A investit cei 8.000 de euro cu care s-a întors din Spania într-o suprafaţă de cinci hectare de teren agricol pe care cultivă lavandă, gălbenele şi ciulini de Bărăgan, plantă cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Armurariu.

Ambiţia femeii a atras imediat privirile celorlalţi cultivatori din zonă, care s-au crucit când au văzut că, în loc de porumb, grâu sau floarea-soarelui, pe pământul pe care şi l-a cumpărat cresc astfel de plante.

„Ceilalţi fermieri s-au uitat la mine ciudat. Nu le-a venit să creadă că pot să cultiv şi gălbenele sau lavandă. Ce să mai spun de câmpul de scaieţi. Mi-au zis că n-o să iasă, că nu va fi profitabil. Acum când văd cum arată producţia par să nu mai fie aşa de sceptici”, spune femeia.

Eco-agricultură cu plante medicinale

Chiar dacă poate părea nefiresc ca lângă un lan de porumb să vezi cum răsar florile violet de lavandă sau cele de gălbenele, Frusinica spune că este mândră de culturile sale. Mai mult, plantele pe care le însămânţează sunt întreţinute în regim de eco-agricultură. Asta înseamnă că respectivele culturi nu sunt tratate cu produse chimice şi sunt întreţinute simplu, cu unelte agricole rudimentare. Mai mult, femeia susţine că a învăţat totul despre cultura plantelor medicinale de pe internet.

„Nu facem tehnologie aşa cum se întâmplă cu celelalte producţii agricole. Avem câţiva oameni, venim şi dăm cu sapa împreună printre rândurile de flori de lavandă, cele de gălbenele sau Armurariu. Nu este greu de loc, ba este chiar frumos şi relaxant. În plus, în primii ani, m-am documentat singură despre cum trebuie cultivate şi întreţinute. Am stat pe internet!”, spune Frusinica Ionescu.

În principal, de la plantele medicinale, Frusinica Ionescu culege doar florile. Înainte de ajunge la fabrici, unde sunt procesate, ele trebuie supuse unui proces de uscare. Tocmai de aceea, femeia şi-a transformat întreaga gospodărie într-un imens loc unde usucă respectivele flori. Sistemul este bine gândit şi foarte ecologic. Practic, Frusinica a montat în curte mai multe solarii în care pune la uscat florile de plante medicinale.

Medicamente naturiste cu ingrediente din Bărăgan

Din câmp, plantele medicinale ale fostei culegătoare de roşii din Spania ajung direct în farmaciile naturiste din întreaga ţară. Antreprenoarea din Borduşelu are încheiate parteneriate cu producătorii de preparate medicale naturiste, care cumpără florile de lavandă, gălbenele sau scaieţii pe care ea le cultivă.

Recomandare:  Atât costă sacrificiu lui pentru țară. 360 de lei, pensia lunară pentru un militar român rănit în Afganistan și trecut în rezervă după ce a stat 3 luni în comă și a suferit 85 de fracturi

„Avem contracte de achiziţie cu firme specializate. Experţii din cadrul acestor companii ne oferă acum informaţii şi soluţii despre cum putem să cultivăm plantele medicinale. Ne este foarte utilă această colaborare”, mai spune Frusinica Ionescu. Un kilogram de flori de gălbenele poate ajunge şi la 20 de lei, în timp ce unul de seminţe de scaieţi poate depăşi 22 de lei.

sursa: cancan.ro

loading...
Citește mai departe>>
Advertisement
Loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Agricultura si economie

Atenție la cireșele de pe piață! Coaja lor nu se poate consuma. Da ați citit bine! Este toxică! Priviți ce conține!

Published

on

Apetisante si parfumate, ciresele mari si frumoase au inceput sa apara in mai toate pietele si magazinele din Romania. Chiar daca ne dam seama ca este prea devreme ca ciresele romanesti sa fie coapte, multi cedeaza tentatiei si le cumpara iar majoritatea vanzatorilor evita sa spuna ca aceste cirese provin din Turcia si ca sunt tratate cu doua substante foarte toxice interzise de legislatia UE.

Mult mai grav, consumatorul nu este avertizat despre substantele foarte daunatoare prezente in coaja cireselor, substante ce pot afecta grav sanatatea omului.

Unele lanturi mari de supermarketuri sunt de buna credinta si obligate de legislatia europeana sa avertizeze consumatorul despre prezenta acestor substante pe cirese, dar in piete nimeni nu va va spune acest lucru chiar daca este evident ca toate ciresele mari si coapte aflate pe tarabe la inceput de luna mai sunt din Turcia.

THIABENDAZOL si IMAZILIL, doua pesticide toxice pentru om, interzise in agricultura de legislatia Uniunii Europene dar nu si de Turcia

IMAZILIL si THIABENDAZOL sunt fungicide utilizate pe scara larga de turci in productia de portocale si alte citrice insa recent acestia au inceput sa le foloseasca si pe capsuni si cirese. Daca in cazul citricelor principalul sfat impotrica acestor pesticide este sa evitam consumul cojilor, la cirese acest lucru este imposibil, si chiar spalarea acestora nu indeparteaza pericolul deoarece substantele patrund adanc in coaja fructului.

“Fructele şi legumele stropite cu aceste pesticide nu au un miros diferit şi nici o culoare aparte”, spune Paul Anghel, directorul general al ANPC, adăugând că legislaţia Uniunii Europene incerzice folosirea Thiabendazolului si Imazalilului în agricultură. Directorul ANPC afirmă că ingerarea acestei substanţe atacă ficatul şi rinichii şi ar putea fi cancerigenă.

Atacă ficatul și rinichii

Gheorghe Enea, medic“Cauzeaza tulburari digestive importante, începând de la diaree până la vărsături, stare de rău general. Dureri de cap și urmări din cele mai neprevizibile. Sunt semne care afectează și creierul într-o măsură sau mai mică.”

„THIABENDAZOL sau E233 este folosită pentru combaterea bolilor la plante si are o actiune fungicidă”, afirmă Paul Anghel, directorul general al ANPC.

WHO (Organizația Mondială a Sănătății) a stabilit ca doza maxima de Imazalil admisa pentru oameni este de 0,03mg/kg corp pe zi. Principalul efect negativ al acestui fungicid,imazalil este faptul că are efecte cancerigene.Studiile privind potențialul acestuia de a produce cancer au fost efectuate pe animale. Acestea au dovedit ca imazalilul poate produce cancer în cazul șoarecilor și șobolanilor, în special hepatic și de tiroidă. Studii pe animale au observat că aceste substante influențează negativ și rata nascuților vii, atunci când este administrat în cantitate mare (80 mg/kg).

Sursa: frunza-verde.ro

loading...
Citește mai departe>>

Agricultura si economie

Cum a reacţionat un fermier austriac atunci când a gustat pentru prima dată brânză românească

Published

on

By

Un fermier austriac umblat în lume, cu o afacere de familie prosperă într-o mică localitate din Alpi numită Tiefgraben. Johann Fischhofer credea că le-a văzut și mai ales le-a gustat pe toate în materie de brânză, mai ales de brânză maturată. Și, totuși, cu siguranță, despre vizita unui grup de fermieri din România se va vorbi mult timp de acum încolo în exploatația de vaci de lapte a familiei Fischhofer.

În Alpi, brânza este regină. Nu pleacă din ferme cu mai puțin de 13 euro kilogramul dacă respectă rețeta tradițională, iar pentru producătorii austrieci, este mândrie locală. Poate de aceea reacția unui fermier care a gustat prima dată brânză maturată din România valorează milioane. Milioane de euro, zeci, chiar sute de milioane de euro – cam cât ar trebui să fie valoarea exporturilor de brânză românească dacă am avea aceeași deschidere pe piață cum au producătorii din Alpi.

Astfel, deși scopul vizitei în Austria a fost acela ca fermierii români să învețe cum să facă brânză maturată, în final, austriacul a fost cel care a trăit experiența vieții lui. În cadrul vizitei la mica unitate de procesare din Tiefgraben, Johann Fischhofer a avut o surpriză de proporții când Sandor Stercer, un fermier din Covasna a scos din „traistă” trei sortimente de brânză maturată realizate după o tehnologie elvețiană „adaptată” cum numai noi românii ne pricepem să facem. Modest, producătorul din România i-a dat „omologului” austriac să deguste ce se produce în Carpați: o brânză maturată în vin roșu, o brânză maturată simplă și una afumată. Austriacul a fost de acord să deguste brânzeturile, iar în momentul în care prima bucată de brânză i-a picat în mână nu a putut cu nici un chip să își mascheze surprinderea.

„Este cea mai bună brânză pe care am gustat-o vreodată până acum, este mai bună și decât brânza pe care o fac eu aici. În ceea ce privește brânza în vin pot spune că este extrem de aromată, iar gustul este unic. Nu știam că românii fac o brânză așa de bună. Nu pot spune altceva decât că am gustat o brânză de calitatea superioară, nu cred că mulți austrieci pot face o astfel de brânză”, a declarat Johann Fischhofer atunci când a fost întrebat de părerea lui vizavi de brânza pe care a degustat-o.

Cât despre rețetă, nu acesta ar fi secretul, i-a explicat fermierul din Covasna. Ci laptele românesc folosit, un lapte provenit de la vaci scoase crescute la munte, în zone nepoluate și cu o floră și o faună bogată cum nu mai găsești în alte locuri din Europa, așa cum mai demult confirma și prințul Charles, un susținător al Transilvaniei.

Iar la finalul vizitei, probabil atât fermierul din Tiefgraben, cât și grupul de fermieri din România au rămas cu o dilemă: dacă noi facem brânză mai bună, de ce vesticii sunt lideri pe piață, iar noi ne lovim mereu de piedici și șicane pe piețele din UE?

Sursa: agrointel.ro

loading...
Citește mai departe>>

Recomandări Google

Facebook

Alte recomandări

Trebuie să vezi neapărat!

Ceva frumos

Talent, indemanare, pricepere si cunostinte din domeniul fizicii. Minunat!

Publicată de Info Life pe 1 Mai 2018

Cele mai citite